|
Home | Harta Site | 
Judetul Sibiu este asezat in sud-vestul transilvaniei, in partea centrala a Romaniei, avand ca vecini judetele: Mures la nord si nord est, Brasov la est, Arges si Valcea la sud si la vest judetele Valcea si Alba. Avand o suprafata de 5.422 kmp, judetul Sibiu ocupa 2,3% din suprafata tarii. Din punct de vedere administrativ, judetul Sibiu este organizat in: doua municipii, din care o resedinta de judet, sapte orase, 53 de comune si 126 de sate.
Reliful
Suprafata judetului este acoperita in cea mai mare parte de munti, acestia ocupand circa 30% din teritoriul judetului. Zona muntoasa include varfuri ce depasesc altitudinea de 2.000 m in Muntii Fagarasului, Cindrelului si Lotrului. In Muntii Fagarasului inaltimile depasesc 2.500 m in Vf. Negoiu - 2.535 m si Vf. Vanatoarea lui Buteanu - 2.508 m. Muntii Cibinuluji si Muntii Lotrului ating peste 2.200 m in masivele Motru si Steflesti. Acestia mai pastreaza ulrmele eroziunii din cuaternar, fiind caracterizati de vai adanci si lacuri glaciare.
Dincolo de munti urmeaza zona de podis, respectiv Podisul Hartibaciului, Podisul Secaselor si Podisul Tarnavelor, care ocupa aproximativ jumatate din suprafata judetului, avand altitudini de pana la 700 m. Zona depresionara ocupa 20% din suprafata judetului si este reprezentata de depresiunea fagarasului si Depresiunea Sibiului.
Cele mai joase altitudini sunt caracteristice luncii Tarnavei Mari, respectiv 28 m.
Reteaua hidrografica
Cursurile de apa sunt repartizate uniform pe intregul teritoriu al judetului Sibiu, fiind reprezentate de rauri, lacuri naturale (glaciare si sarate) si lacuri artificiale (lacul de acumulare de la Sadu fiind unul dintre acestea). Raurile cu cele mai intinse cursuri sunt Olt - 53 km, Cibin - 80 km, Hartibaciu - 88 km, Sadu - 45 km si Tarnava Mare - 75 km
Clima
Judetul Sibiu este caracterizat de un regim climatic continental - moderat cu influente ocea-nice, avand diferente de temperatura intre zonele muntoase si verile racoroase.
Temp. medii anuale variaza de la O grd. C in munti, la altitudini mari, la 9 grd. C in depre-siuni. In Bazinul Tarnavelor temperaturile sunt mai ridicate iar precipitatiile cad in cantitati reduse, favorizand cultivarea cerealelor, plantelor tehnice si vitei de vie. In muntii ce de-pasesc altitudini de 2.000 m, zapezile sunt abundente si se pastreaza minim sase luni pe an.
Vegetatia si flora
Ca urmare a reliefului predominant muntos si zonelor deluroase, circa 34,6% din teritoriul judetului este acoperit de paduri (foioase si conifere). Vegetatia specifica etajului subalpin este reprezentata de pajisti intinse, unde elementele floristice predominante sunt iarba stancilor, iarba vantului, etc., iar in zona Muntilor Lotru, suprafete intinse sunt acoperite de pasuni alpine. Dealurile din zona Tarnavelor sunt acoperite de paduri de foioase si plantatii de vita de vie.
Fauna
Relieful si vegetatia caracteristica teritoriului judetului Sibiu favorizeaza prezenta unei faune specifice zonei de munte si podis. padurile adapostesc specii de pasari ca: mierla, vulturul plesuv, acvila de munte, corbul si cocosul de munte, iar dintre mamiferele care populeazapadurile predomina lupul, vulpea, mistretul, ursul, caprioara, capra neagra, rasul si mai rar veverita.
Fauna acvatica este reprezentata de specii ca: pastravul (in raurile de munte), mreana, clean si crap in raurile de deal.
Rezervatii nanturale
Iezerele Cindrelului
Situata pe versantul nordic al platformei Frumoasa-Cindrel, rezervatia
Iezerele Cindrelului este complexa si cuprinde trei circuri claciare:
Gropata, Iezareul Mic si Iezerul Mare, iar pe versantul estic circul Iubea
Rasinarului
Fauna specifica care populeaza zona glaciara de pe Cindrel este formata
din ursi, lupi, capre negre si o serie de specii de pasari.
Lacul si Golful Alpin Balea
Moment al naturii, lacul glaciar balea este unul dintre cele mai mari
lacuri din Muntii Fagarasului, avand o suprafata de 120 ha, o lungime
de 360 m, o latime de 240 m si o adancime de 11 m, lacul este situat la
o altitudine de 2.034 m, intr-un circ glaciar, fiind cuprins intre Defileul
Oltului si poalele muntilor Piatra Craiului. Vegetatia din perimetrul
lacului este de tip hidrofil, fiind formata din rogozuri si plante ca:
patlagica alpina, papadia alpina, splina, sangele voinicului. Pe Muchea
Balei creste o vegetatie variata ce cuprinde smardar, merisor, garofita
cu flori rosii si militea, precum si floarea de colt si macul galben.
O parte de circa 100 ha din jurul lacului a fost declarata rezervatie
stiintifica. O serie de plante au fost ocrotite: smardanul, floarea de
colt, sangele voinicului, floarea de colt, angelica, tisa, ghintura galbena,
gusa porumbelului si sapunarita mica. Animalele ocrotite care populeaza
zona alpina si a padurilor sunt: capra neagra, vulturul plesuv sur, rasul,
acvila de munte, corbul, cocosul de munte si vulturul plesuv brun.
Lacul fara fund de la Ocna Sibiului
Rezervatia geologica este situata in statiunea balneara Ocna Sibiului
si ocupa o suprafata de 0,20 ha. Lacul s-a format pe locul unei mine de
sare. Masivul de sare de la Ocna Sibiului are forma unei elipse cu axa
mare de 1300 m, si axa mica de 600 m. Zacamintele de sare au fost exploatate
inca din timpul romanilor, continua exploatare a acestora ducand la excavarea
unor puturi si aparitia unor mari goluri subterane, care prin prabusirea
lor au format lacuri. Astfel s-au format 10 lacuri cu apa sarata si 4
lacuri cu apa dulce, dintre care a fost ocrotit "Lacul fara fund",
denumit si "Lacul Francisc". Lacul are o adancime de 34,5 m,
cu un diametru de 50 m, forma ovala si a luat nastere din prabusirea unei
ocne parasite in anul 1775. O trasatura specifica lacurilor sarate este
stratificatia apei, salinitatii si temperaturii. La suprafata lacului
se gaseste o panza de apa dulce permanenta, iar la adancime statul de
apa sarata care acumuleaza permanent caldura. Apele lacului sunt populate
de o fauna specifica mediului salin, iar pe mal se dezvolta o flora bogata.
Diferenta de temperatura si salinitate este folosita in scopuri terapeutice.
O suprafata de 2.000 m a fost declarata rezervatie naturala, ca urmare
a valorii sale stiintifice
<<
pagina
anterioara | date statistice >> [ top ]